Insulă de căldură: Seminar tehnic AIAPP TUM la Pistoia
Când orașul arde: proiectarea solului, a umbrei și a spațiului de respirat
Vineri, 16 ianuarie 2026, a avut loc un seminar tehnic la Naturart Village din Pistoia (un spațiu Giorgio Tesi Group) dedicat tehnicilor și metodelor de atenuare a insulei de căldură urbană. Această discuție practică, promovată de AIAPP TUM cu sprijinul asociațiilor profesionale locale, s-a concentrat pe designul peisagistic ca infrastructură climatică. De la rolul vegetației la pavajele naturale și permeabile, scopul este unul singur: transformarea orașului dintr-o suprafață „fierbinte” într-un sistem viu.
Descărcați posterul
Sunt zile când orașul pare o placă de piatră. Nu este o metaforă poetică, ci mai degrabă o chestiune de materiale, geometrii, obiceiuri: asfaltul care absoarbe, betonul care reține, lipsa umbrei, apa care nu mai pătrunde în sol. Insula de căldură urbană apare astfel, prin stratificare, ca o sumă de alegeri minuscule care, în timp, devin clima locală. Și când clima se schimbă cu adevărat (cu valuri de căldură mai frecvente și precipitații mai intense), acea sumă își pune amprenta.
Vineri, 16 ianuarie 2026, la Naturart Village din Pistoia, acest subiect a fost abordat fără scurtături, într-un seminar tehnic dedicat „tehnicilor și metodelor de atenuare a insulelor de căldură urbane”. Decorul nu a fost o coincidență: Naturart Village este o unitate deținută de Giorgio Tesi Group , o pepinieră de top și partener al AIAPP (la fel ca și Terra Solida), un loc al cărui design vorbește despre un adevăr simplu, dar adesea uitat: verdeața nu este doar „decorațiune”, ci expertiză, producție și cultură a designului.
Evenimentul a fost organizat de AIAPP TUM (Toscana, Umbria, Marche) cu sprijinul Ordinului Arhitecților, Urbaniștilor, Arhitecților Peisagiștilor și Conservatorilor din Provincia Pistoia și al Ordinului Agronomilor și Medicilor Silvicultori din Provincia Pistoia. După saluturile instituționale ale arhitectei Manuela Tizzi (președinta OAPPC Pistoia) și ale Dr. Francesco Benesperi (președintele OAF Pistoia) , cuvântul a fost dat președintei AIAPP TUM, Emanuela Morelli, al cărei discurs a dat tonul zilei: atenuarea insulelor de căldură nu este o problemă „tehnică” în sensul reductiv al termenului; este o chestiune de proiectare peisagistică și, prin urmare, de viziune, metodă și responsabilitate.
Pentru că, dacă privim cu atenție, efectul de insulă termică este o imagine termică a unei relații dezechilibrate dintre oraș și sol. În orașele contemporane, solul este adesea tratat ca un substrat inert (se tasează, se compactează, devine impermeabil), în timp ce este, de fapt, un organism complex, o arhivă de apă, un regulator biologic, un burete care poate ajuta sau, dacă este refuzat, poate agrava evenimentele meteorologice extreme. De aceea, a vorbi despre atenuare înseamnă a vorbi și despre drenajul urban, gestionarea apelor pluviale, umbrire, materiale, permeabilitate, întreținere și procese pe termen lung (cele de creștere și vindecare).
În acest cadru, Dr. Geol. Maurizio Gioia (Terra Solida / Promotec) a prezentat o abordare clară și practică a rolului pavajelor naturale, ecologice și permeabile atât în atenuarea instabilității hidrogeologice, cât și în reducerea efectului de insulă termică urbană. Aici, problema devine foarte concretă: simpla afirmație „verde” sau „sustenabil” nu este suficientă; este important să înțelegem ce performanță se dorește, ce parametri se utilizează și ce constrângeri reale sunt implicate (capacitate portantă, utilizabilitate, durabilitate, întreținere, climă și utilizare preconizată).
În prima parte a discursului său, Maurizio a trecut în revistă aspectele tehnice și științifice care determină eficacitatea unui drum sau a unui pavaj în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra solului. Acesta este un pas crucial, deoarece schimbă conversația de la limbajul intenției la cel al verificării. Când vine vorba de suprafețe urbane, fiecare alegere produce efecte măsurabile: temperatura suprafeței, reflectanța, capacitatea de infiltrare, evaporarea, schimbul de căldură și comportamentul în ploi abundente. Sustenabilitatea nu este o etichetă, ci o evaluare a performanței.
De aici și al doilea pas: definirea a ceea ce face ca un pavaj să fie cu adevărat „natural și ecologic”. Nu ca un slogan (care este lipsit de valoare astăzi și cu atât mai puțin mâine), ci ca un set de caracteristici necesare: permeabilitate reală, compatibilitate cu peisajul, capacitatea de a integra gestionarea apei, consecvență cu ciclurile de întreținere și utilizarea zilnică a spațiului. Cu alte cuvinte, ecocompatibilitatea nu este doar „din ce este făcut”, ci și „cum funcționează în timp”.
În a doua parte, seminarul a aprofundat dimensiunea care determină adesea dacă o teorie bună se transformă în practică bună: proiecte și studii de caz. Maurizio Gioia al nostru a prezentat intervenții implementate cu tehnologiile Terra Solida, arătând înainte și după și, mai presus de toate, explicând specificitățile și cerințele tehnice ale fiecărui context. Aici devine clară diferența dintre o soluție „standard” și o abordare de proiectare: fiecare amplasament are propria gramatică specifică (pante, soluri, drenaj, utilizări, constrângeri), iar fiecare reamenajare peisagistică este, în esență, o negociere inteligentă între limitări și oportunități.
Publicul a răspuns în cel mai bun mod posibil, nu prin aplauze, ci prin întrebări. La finalul discursului, un adevărat baraj de întrebări a demonstrat atenție și entuziasm pentru subiectele discutate, semn că subiectul este viu și că există o sete de instrumente, nu de retorică. Pentru că astăzi, pentru planificatori, problema climatică nu mai este un „fundal”; este principala constrângere și, dacă este interpretată corect, prima pârghie pentru calitate.
În acest scenariu, merită adăugat un detaliu care nu este doar un „cadru”, ci o substanță. Pavajele Terra Solida au fost incluse în Atlasul Pavajelor care Reduc Supraîncălzirea Vară în Zonele Urbane, prezentat la Roma la MAXXI (Sala Buontempo) pe 9 octombrie 2025. Atlasul a fost creat în cadrul unui proces instituțional specific, legat de Strategia de Adaptare la Climă a Capitalei Romei (aprobată pe 15 ianuarie 2025) și dezvoltat cu contribuția științifică a Universității Sapienza, Departamentul de Planificare, Design și Tehnologie Arhitecturală, coordonat de profesorul Alessandra Battisti, pentru Biroul Climă al Capitalei Romei. Tradus simplu, aceasta înseamnă că subiectul „pavajelor permeabile și naturale” nu mai este o nișă pentru specialiștii în industrie sau o ciudățenie estetică; este acum un subiect de comparație tehnică, cu referințe la performanță, contexte de aplicare și CAM (criterii minime de mediu).
Seminarul s-a încheiat cu un aperitiv organizat de Terra Solida într-o zonă dedicată, permițând continuarea discuțiilor informale. Nici aceasta nu este o chestiune de mică importanță: abilitățile se dezvoltă atunci când oamenii vorbesc, se contrazic, discută cazuri concrete, fac schimb de contacte și împărtășesc preocupări și soluții. Orașul, la urma urmei, este un efort colectiv. Și dacă orașul arde, nu este suficient să răcim suprafețele: trebuie să răcim și modul în care decidem, proiectăm și întreținem peisajul nostru urban.
